Top related persons:
Top related locs:
Top related orgs:

Search resuls for: "Sainciuc"


25 mentions found


Sursa foto: Bookfest„Te cuprind, Republica Moldova”: Țara noastră este invitatul de onoare al Salonului Internaţional de Carte BookfestRepublica Moldova va fi invitatul de onoare al celei de-a XVII-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, desfăşurată anul acesta în perioada 29 mai - 2 iunie, la Romexpo, București. Sloganul propus de ţara invitată este "Te cuprind, Republica Moldova", o expresie des întâlnită în vorbirea curentă din spaţiul lingvistic şi cultural de peste Prut, echivalentul sintagmei "te îmbrăţişez", potrivit unui comunicat al organizatorilor. (...) Cred cu tărie că Bookfest 2024 va da un impuls creator literaturii noastre şi, totodată, va motiva cititorii din România să treacă Prutul. Prin pagini de carte, dar şi pe viu, pentru a spune, aşa cum sună şi sloganul prezenţei noastre la Bookfest 2024, 'Te cuprind, Republica Moldova'", a afirmat ministrul Culturii, Republica Moldova, Sergiu Prodan. Prezenţa Republicii Moldova ca invitat de onoare la Bookfest 2024 este asigurată de Guvernul de la Chişinău.
Persons: fermi, Grigore, Sergiu Prodan, Vasile Romanciuc, Arcadie Suceveanu, Oleg, Iulian Ciocan, Emilian, Păun, Dumitru Crudu, Ciobanu, Maria, Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Ion Buzu, Valentina Şcerbani, Alex Bordian, Alex Popescu, Paula Erizanu, Dinu, Alex Cosmescu, Dumitru, Vasile, Liliana Corobca, Cătălina Bălan, Diana Iepure Organizations: Dumitru Fanfarov, Literaturii Locations: Republica Moldova, Moldova, Romexpo, București, Prut, România, Cătălina, Bookfest, Chişinău
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în comun cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) invită antreprenorii să se înscrie la concursul ”MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2023”. Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca comercială a anului” este unul dintre cele mai eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă . Ediția anului trecut a Concursului „Marca comercială a anului” a înregistrat 110 mărci participante dintre care 106 au fost premiate. Etapele concursului:29 martie 2024 – încheierea etapei de depunere a cererilor de participare;12 aprilie 2024 – încheierea etapei de depunere a pachetelor de prezentare;01-12 aprilie 2024 – desfășurarea sondajului în rândul consumatorilor;17-26 aprilie 2024– activitatea grupului de experți și a comitetului de organizare. Antreprenorii se pot înscrie la concursuri până pe 29 martie 2024, pe adresele: tatiana.sainciuc@chamber.md și olga.grosu@chamber.md.
Organizations: Agenția, Anticorupție, CNA, Sindicatelor, Business, RM Locations: Republicii Moldova, RM, Moldova
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat Concursurile „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” pentru anul 2023. Potrivit Președintelui CCI a RM Sergiu HAREA, Concursul „Marca comercială a anului” a fost inițiat în anul 2003 și a devenit, pe parcursul celor XX de ediții, unul dintre cele mai eficiente platforme de promovare a mărcilor comerciale, de evidențiere a liderilor pe piața autohtonă. De aceea încurajăm companiile moldovenești să se înscrie până pe data de 29 martie 2024 la Concursurile „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” pentru anul 2023” a mai spus Sergiu HAREA. Ediția anului trecut a Concursului „Marca comercială a anului” a înregistrat 110 mărci participante dintre care 106 au fost premiate. Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a X-a ediție.
Persons: CCI, Sergiu HAREA, Eugeniu RUSU, Ion PRUTEANU, Iurie, Sergiu Organizations: CNA, Anticorupție, Juriului, Standardizare, ISO, Agenția, Confederația Națională a Sindicatelor, Fondul Națiunilor Unite Locations: Republicii Moldova, RM, Moldovei, străinătate, Republica Moldova, Moldova
La Alpensia Biathlon Centre, pe aceeași pârtie pe care au concurat biatloniștii, au avut loc întrecerile de sprint, la schi fond, în cadrul Jocurilor Olimpice de tineret de la Gangwon. Cei doi moldoveni care au luat startul, Mihail Carpov și Emilia Sainciuc au terminat competiția după calificări.
Persons: Mihail, Sainciuc Locations: Alpensia
„În ajunul Zilei Naționale a Culturii, marcată la 15 ianuarie, am onorat și mulțumit oamenilor din domeniul cultural. Totodată, oamenilor de cultură din capitală care au primit titlu de Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea, prosperarea și creșterea imaginii orașului, le-a fost înmânată diploma și panglica. Alte 3 personalități care au lipsit din anumite motive, urmează să primească distincțiile și anume artistul plastic Alexei Sainciuc, instrumentiștii Vitalie și Vasile Advahov, fondatorii Orchestrei de muzică populară a fraților Advahov. Avem oameni foarte talentați, oameni care sunt ambasadorii culturii. Recunosc, chiar dacă încercăm să fim mai buni, noi, cei din administrații, încă avem foarte multe restanțe în acest sens.
Persons: Vitalie Rusu, Andrei, Lidia Panfil, Alexei, Vasile Advahov, Ne, Ion Organizations: Culturii, Academiei de Științe, Moldovei, Circului, Chișinăului, Facebook Locations: Chișinău, Republicii, Republicii Moldova, Republica Moldova
Munca nedeclarată în sine nu este corupție, însă ea reprezintă o sursă de risc pentru fapte de corupție, susțin experții. Anual, munca nedeclarată generează pagube de circa 15 miliarde de lei la bugetul public. În mare parte, cei care acceptă salariile în plic, o fac conștient cu gândul că „au tras pe sfoară” statul și au pus un ban grămadă. Munca nedeclarată este o sursă de risc pentru fapte de corupție„Munca neoficială poate servi drept sursă cu risc sporit de corupție”, spune directorul de program la Centrul analitic independent Expert-Grup, Stas Madan. Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ.
Persons: - lea, Sergiu Sainciuc, Andrei Prisăcari, ., Mariana C, CNSM, Marina Organizations: Naționale, Sindicatelor, Muncii, ISM, . Sainciuc, Asociația Presei, Uniunea Europeană, Ministerul Federal German, Agenția, Cooperare, Germaniei Locations: Republica Moldova, Moldova, Chișinău
# Alexandra CONUNOVA-DUMORTIER pentru performanța interpretativă în arta muzicală violonistică universală și promovarea imaginii Republicii Moldova în lume. # Iurii CANAȘIN pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea artei sculpturii în Republica Moldova și promovarea valorilor universale. # Colectivul Instituției MedicoSanitare Publice Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” pentru perseverență în activitate și pentru lupta cu infecția COVID-19. # Lidia BOJESCU pentru efortul de salvare și perpetuare a tradiției cusutului costumului popular și a artei meșteșugărești. # Anatol ICODRU, Dumitru OLARESEU, Iulian FLOREA și Ion UNGUREANU pentru filmul documentar „Sânt acuzaţi martorii””, realizat la studioul „Moldova-film”.
Persons: Ion DEDIU, Svetlana COJOCARU, Vasile BOTNARI, Maria, Ion UNGUREANU, Dumitru MATCOVSCHI, Nicolae DABIJA, Tudor, Valeriu PASAT, Anatol CIOBANU, Iurie PLATON, Vladimir, Alexandru GRECU, Andrei STRÂMBEANU, Constantin TĂNASE, Nicolae JURAVSCHI, Andrei MUNTEANU, Ion, Pavel CIOBANU, Filip GORNEA, Viorel NACU, Boris, Nicolae EREMIA, Eleonora ROMANESCU, Mihail MUNTEANU, Victor BUCĂTARU, Spiridon, Tudor ZBÂRNEA, Dumitru BLAJINU, Galina BUINOVSCHI, Vitalie RUSU, Ştefan, Sergiu MUSTEAŢĂ, Valentina DOGOTARI, Liuba COREŢCHI, Oleg LOZAN, Vasile, Leonid VOLOŞCIUC, Victoria IVANOV, Nicolae BOTGROS, Valentin, Ana, Maria PLĂMĂDEALĂ, Violeta TIPA, Valentina STRATAN, Vladimir ŞUTCHIN, Emilian, Valerian BALAN, Iurie BÎRSA, Eleonora BRIGALDA, Vladimir BULAT, Ludmila TOMA, LUNGU, Mihail, Mihai DIMITRIU, Tudor BRAGA, Victor ŢVIRCUN, Dimitrie Cantemir, Constantin, Anatolie ZOLOTCOV, Virgiliu MĂRGINEANU, MĂRGINEANU, Andrei, Traian, Simion, VICOL, BACIU, Dmitrii, Alexandru STRATAN, Teodor CHIRIAC, Leon, Iurie, Igor COBILEANSCHI, Larisa, Oleg LUPAN, Iurie COLESNIC, Liliana GROPPA, Gheorghe SAVIN, Viorel MARDARI, Aureliu BATRÎNAC, Maria CRISTEA, Victoria, SOLONENCO, Alexei SAINCIUC, Alexandra, Galina LUPAȘCU, Nadejda MIHNEA, Larisa ANDRONIC, Svetlana, Valentin BUTNARU, Tatiana, Anatolie CHIRIAC, Ion HADÂRCĂ, IXARI, Cornelia SUVEICĂ, Eugenia BUTNARU Margareta NAZARCHEVICI, Serghei BABARĂ, Adrian BELÎI, Mihail CIOCANU, Ion MEREUȚĂ, Vladimir CARAUȘ, Serghei CICALCHIN, Aurel MORAR, Tiberiu HOLBAN, Victor PÂNTEA, Galina RUSU, Ludmila BÎRCA, Liviu, Ghenadie, NEAMȚU, Anastasia NICHITA, Tudor CÎRLAN, Vitalie CIOBANU, Oreste, Mihai Eminescu, Mircea CIOBANU, Anatolie LAPICUS, Iurie MAHOVICI, Lidia, BOGHEANU, Nina Corcinschi, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alecu Russo, Ilona Stepan, Serghei Lunchevici, Veaceslav, Viorel Bostan, Nicolae, Valentin Ilco, Vladimir Melnic, Alexei Martiniuc, Vladimir Vărzaru, Mircea Surdu, Leonid Melnic, Eugeniu Popovici, Lucia, Dumitru, Nicolae ESINENCU, Anatol ICODRU, Iulian FLOREA, Gheorghe DIMITRIU, Alexandru, Eleonora CONSTANTINOVA, S . Puşkin, Ion MACOVEI, PUIU, Alecsandri, Aureliu BAVID, Teodor CIBOTARU, Andrei IEŞANU, Efim, Mihai POPOVICI, Aurel GROSU, Eleonora VATAMAN, Victor BOTNARI, Vladimir ARION, Iurie SIMONOV, Vasile MICU, Semion MUSTEAŢĂ, Vasile VASILACHE, Mihai CIMPOI, Hyperion, Vladimir ROTARU, CHIDESCU, C . Negruzzi, VUTCĂRĂU, Estragon, Samuel Beckett, Valeriu ROPOT, Raisa LOZAN, Maria SANDU, Teodor LUPAŞCU, Nicolae FILIP, Dumitru BATÎR, Pavel VLAD, Filip ROTUNDU, Ilie UNTILĂ, Alexei POSTOLATII, Cozma CEBOTARI, Boris MELNIC, ., Victor GHICAVÎI, Sofia SÎRBU, Efim MUHIN, Tamara, Aureliu BUSUIOC, Vera, Elena, Vladimir DRAGOŞ, Petru Rareş, E ., G . Rossini, Lamermoor, G ., G . Verdi, Veniamin APOSTOL, A . Cehov, A ., M . Gorchi, Vladimir MODÎRCĂ, Larisa COLESNICENCO, Galina BELOUSOV, Vladimir MANN, Mihail POPOV, Eugen GLADUN, Natalia, Marin ROTARU, Marc ŞTEMBERG, Alexei SÎCIOV, Victor ISAC, Gheorghe DUCA, Sergiu RĂDĂUŢAN, Ernest ARUŞANOV, Leonid CULIUC, Victor TĂZLĂVAN, LOZOVAN, Dumitru SOLOMON, Ion BOSTAN, Valeriu DULGHERU, Anatol OPREA, Mihai, Sergiu MAZURU, ŞALARU, Victor ŞALARU, Alexei MARINAT, Arcadie SUCEVEANU, Julieta, Vodă, Ghenadie CIOBANU, Titus JUCOV, Vasile ROMANCIUC, Viorica CHIRCA, Sergiu CUCIUC, Galina DRAGALINA, Gheorghe PALADI, CHIRIAC, Serghei ŞUTOV, Artur BUZDUGAN, Ion BOGDAN, Ilie, Boris MARIAN, Viorica, Valeriu VASILICĂ, Anatol CIOCANU, Leo BUTNARU, Valentin DÂNGA, Aurelian DĂNILĂ, Maria Cebotari, Alexandru Samoilă, Tudor STAVILĂ, Constantin CIOBANU, Ilie TODOROV, Igor, Anatol, . V . Gogol, Gicu BULAT, Alexandru LUNGU, Sergiu CATARANCIUC, Aurelian GULEA, Anatol CASIAN, Anatol ROTARU, Alexandru CRACIUN, Tudor SAJIN, Tudor OLARI, HĂBĂŞESCU, Anatolie GOLOMOZ, Victor SCHIBIŢCHI, Boris ZADOROJNÎI, Boris PARII, Vasile RUSU, Valentin UNGUREANU, Anton SPÎNU, Vladimir HOTINEAN, Sergiu MUCUŢA, Eugen DOGA, DRUŢĂ, Anatolie Organizations: Internaţional, Steaua, Steaua Moldovei, Omnia, Opera, Medicală, Universității de Stat, Naționale, Universității Tehnice, Moldovei, Stația Spațială Internațională, Companiei Locations: Republicii Moldova, Republica Moldova, ORIOL, Prut, Basarabiei, Bechet, Siberia, Chișinău, pandemia, R.S.S, Bălți, Moldova, Roman, Bălţi, Chişinău, român, Sivilia, spinel, Ţării, piersic
Muzeul Național al Literaturii Române inaugurează decada Zilelor Europene ale Patrimoniului cu o expoziție de carte, intitulată „Abecedare”. Evenimentul este organizat și cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la publicarea primului abecedar în limba română. În cadrul evenimentului va fi prezentată și donația de cărți rare venită din partea Valentinei Butnaru. Evenimentul se va desfășura în sala roz a Muzeului Național al Literaturii Române, situat pe strada Alexei Mateevici 79. Sursă: Muzeul Național al Literaturii RomâneExpoziția va fi deschisă pentru publicul larg până pe 25 octombrie 2023.
Persons: Ioan, Grigore Vieru, Lică Sainciuc, Butnaru, Alexei Mateevici Organizations: Literaturii Române
10 personalități din Republica Moldova care au depus efort la dezvoltarea şi prosperarea capitalei au primit titlul de cetățeni de onoare ai municipiului Chișinău. Anunțul a fost făcut astăzi, 14 septembrie, de către Primăria Chișinău. Potrivit informațiilor, este vorba despre:# Gheorghe Mustea – compozitor;# Oleg Crudu – director IMSP Spitalului Clinic Municipal ,,Sfânta Treime”;# Serafim Urecheanu – politician, fost primar general al municipiului Chișinău;# Vitalie Rusu – actor și regizor;# Alexei Sainciuc – artist plastic;# Andrei Eșanu – istoric, scriitor, profesor, cercetător, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei;# Albina Kiricenco – arhitectă, una dintre autorii și autoarele clădirii Circului din Chișinău;# Lidia Panfil – regizoare, Maestră în Artă, Artistă a Poporului, Cavaleră a Ordinului Republicii;# Vasile Advahov – muzician;# Vitalie Advahov – muzician. Titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău reprezintă cea mai înaltă distincție civică acordată de Consiliul Municipal Chișinău.
Persons: Oleg, Serafim, Vitalie Rusu, Alexei, Andrei, Lidia Organizations: Primăria, Municipal, Academiei de Științe, Poporului, Consiliul Municipal Chișinău Locations: Republica Moldova, Chișinău, Primăria Chișinău, Treime, Republicii
Pe lista persoanelor decorate se regăsesc: Gheorghe Musea, Oleg Crudu, Serafim Urecheanu, Vitalie Rusu, Alexei Sainciuc, Eșanu Andrei, Albina Kiricenco, Lidia Panfil, Vasile Advahov și Vitalie Advahov. Propunerea consilierului PSRM nu a fost susținută de colegi. Interpreta Geta Burlacu a afirmat că a fost exclusă de pe lista de persoane, care vor evolua pe scenă de Ziua Independenței, la concertul organizat de Guvern. Primarul capitalei, Ion Ceban, a solicitat colegilor de la Direcția Cultură ca pe 31 august, când va fi marcată Sărbătoarea Naţională „Limba Română” să nu fie excluși artiști pe motive politice. „Nu ne intereseză cine a cântat la nunta domnului Recean, când a fost naș sau la cumetriile domnului Grosu.
Persons: Gheorghe, Oleg Crudu, Serafim Urecheanu, Vitalie Rusu, Alexei Sainciuc, Andrei, Albina, Lidia Panfil, Cojocaru, Geta Burlacu, Interpreta Geta Burlacu, Ion, Grosu Organizations: Guvern, Ministerul Culturii
Să citești o poezie în limba română era o infracțiune! Aș vrea să-i onorăm pe cei care au readus limba română pe pământul nostru - poeți, scriitori, compozitori, actori, cântăreți și profesori. Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? Limba română are locul ei demn în rândul statelor lumii. În Uniunea Europeană, acolo unde vrem să ducem Republica Moldova, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui.
Persons: Maia Sandu, Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon, Lică Sainciuc, Ion, Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Organizations: Ziua Limbii Române, Ministerul Educației, Cercetării, Uniunii Europene, Uniunea Europeană Locations: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republicii Moldova, Republica Moldova, Moldova
Aș vrea să-i onorăm pe cei care au readus limba română pe pământul nostru – poeți, scriitori, compozitori, actori, cântăreți și profesori. Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? În Uniunea Europeană, acolo unde vrem să ducem R. Moldova, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui. „Subiectul eseului – „De ce R.Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene” nu a fost ales întâmplător. Inclusiv, în acest context, a fost ales subiectul eseului”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Persons: Maria Bieșu, Maia, Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon, Lică Sainciuc, Ion, Doina Aldea Teodorovici, Nicolae, UE ., Dan Perciun Organizations: Ministerul Educației, Cercetării, Operă, Uniunii Europene, Uniunea Europeană, Educației Locations: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Moldova, Republica Moldova, UE
Sursa foto: Nadejda RoșcovanuMarea Dictare Națională: De la mic la mare, oamenii și-au testat cunoștințele la limba română // FOTOREPORTAJElevi, studenți, mame cu bebeluși, bunici cu nepoți, profesori, dar și reprezentanți ai diferitor profesii. Sute de oameni au participat astăzi la Marea Dictare Națională, o competiție de cunoaștere a limbii române, organizată în scuarul din fața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Textul propus participanților la Marea Dictare Națională a fost selectat în baza unui concurs de eseuri la tema „De ce Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”. La Marea Dictare Națională a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a îndemnat să-i onorăm pe cei care au readus limba română pe pământul nostru - poeți, scriitori, compozitori, actori, cântăreți și profesori. Marea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea DictareMarea Dictare
Persons: Nadejda, Maria Bieșu, Maia Sandu, Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon, Lică Sainciuc, Ion, Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Organizations: Operă, Uniunii Europene, Uniunea Europeană Locations: Republica Moldova, Republicii Moldova, Moldova
Cu ocazia Zilei Limbii Române, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată la Marea Dictare Națională, a venit cu un mesaj adresat cetățenilor Republicii Moldova. În cadrul său, președinta a mulțumit tuturor persoanelor care au contribuit la readucerea limbii române pe pământul nostru și a adus un omagiu limbii noastre, limbii române. Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? Să respectăm limbile minorităților naționale și să-i ajutăm să învețe limba română. În Uniunea Europeană, acolo unde vrem să ducem Republica Moldova, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui.
Persons: Maia Sandu, Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon, Lică Sainciuc, Ion, Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Organizations: Române, Ministerul Educației, Cercetării, Uniunii Europene, Uniunea Europeană Locations: Republicii Moldova, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova, Moldova
Maia Sandu a amintit că până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească cetățenii noștri scriau în alfabet chirilic, iar utilizarea alfabetului latin era considerată o încălcare a legii. Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? Ei merită aplauzele și recunoștința noastră”, a spus Maia Sandu. „Cei care ne-au spus, cu arma la tâmplă, că noi vorbim „moldoveneasca”, nu româna au făcut-o pentru a ne subjuga și certa între noi, pentru a ne șterge identitatea. Să respectăm limbile minorităților naționale și să-i ajutăm să învețe limba română”, a mai spus președintele.
Persons: Nadejda, Maia Sandu, ., Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon, Lică Sainciuc, Ion, Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Organizations: Ziua Limbii Române, Ministerul Educației, Cercetării, Uniunii Europene Locations: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republicii Moldova, Republica Moldova
Ilustratorul Maks Graur a făcut o nouă selecție din revistele de atunciLa mijlocul acestei primăveri v-am făcut cunoștință cu o selecție de ilustrații din revistele Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) realizată de către art directorul și ilustrator moldovean Maks Graur. Ilustrațiile au fost sustrase din publicații precum Фемея Молдовей (Femeia Moldovei), Нистру (Nistru), Кипэруш (Chipăruș) și Оризонтул (Orizontul). ХМЕЛНИЦКИЙ (A. Hmelnițchii) Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Г. Саинчук (Glebus Sainciuc)Пэмынтул луй Юлие (Pământul lui Iulie) 1978Нистру (Nistru)/Lică Sainciuc Нистру (Nistru)/Lică SainciucFără nume 1974Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Думитру ТРИФАН (Dumitru TRIFAN)Науфражиул (Naufragiul) 1989Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/А. С‘а нэскут ун Фэт-Фрумос (S-a născut un Făt-Frumos) 1961Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/ В. Табурца (V. Taburța)Din revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)Fără nume/1966/necreditat Fără nume/1968/Е.
Persons: Graur, moldovean Maks Graur, Tânărul, Lică Sainciuc, Sergiu Munteanu, Lică, Dumitru TRIFAN, A, Guțu, Andrei Țurcanu, Фемея Молдовей, Зи де Сэрбэтоаре ( ) Фемея Молдовей ( )/А. ХМЕЛНИЦКИЙ, Фемея Молдовей ( )/Г. Саинчук ( )Пэмынтул луй Юлие ( ) Нистру, Фемея Молдовей ( )/А. Гуцу, Лабиринтул Басарабян ( ) Оризонтул, Андрей Цуркану ( ) Кипэруш, Фемея Молдовей ( )/ В. Табурец, Е. Симаков Locations: RSSM, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Nistru, Frumos, Republicii Sovietice Socialiste, Нистру, Кипэруш
(foto) Vă prezentăm o selecție de ilustrații din revistele din timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM)Art directorul și ilustrator din Republica Moldova Maks Graur a făcut o selecție de ilustrații din revistele Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), așa precum Молдова (Moldova), Фемея Молдовей (Femeia Moldovei), Кипэруш (Chipăruș) și Оризонтул (Orizontul). Sursele de informare a tânărului au fost Arhiva Digitală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, artistul plastic Lică Sainciuc și donațiile de la Sergiu Munteanu. Примеле Бомбе (Primele Bombe) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Кынтат де поеций лумий (Cântat de poeții lumii) 1970Revista Молдова (Moldova)/Ал. Hmelnițchii)Кэлаторие прин Молдова де мыне (Călătorie prin Moldova de mâine) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Акасэ (Acasă) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Дестэйнуире (Destăinuire) 1986Revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/А. Гуцу (A. Guțu)Нотэ деспре тынэра лирикэ фемининэ (Notă despre tânăra lirică feminină) 1969Revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Artist necunoscutФэрэ кувинте, дин пэкате (Fără cuvinte, din păcate) 1966Revista Кипэруш (Chipăruș)/В.
Persons: Фемея Молдовей, Примеле Бомба ( ) Молдова, Фемея Молдовей ( )/А. Гуцу, Кипэруш ()/В. Роланд, Кипэруш ()/А. Ликэ Саинчук, Де Locations: Молдова, Кипэруш
ASEM a încheiat un nou Acord de parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din MoldovaAstăzi, 20 aprilie 2023, Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) şi Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au încheiat un Acord de parteneriat, valabil pe termen de cinci ani. Documentul a fost semnat de Alexandru Stratan, rector ASEM, doctor habilitat, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei şi Igor Zubcu, președinte al CNSM. Obiectivul Acordului este stabilirea unui parteneriat reciproc avantajos între părți, în scopul organizării și desfășurării activităților de cercetare, care să fundamenteze măsurile de dezvoltare în domeniul socio-economic al Republicii Moldova şi să argumenteze poziția sindicatelor la elaborarea politicilor sociale și economice ale Republicii Moldova. Acest material a fost scris și redactat de echipa ASEM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.
Nouă muzee din întreaga țară vor deveni centre care susțin inovațiile și vor găzdui expoziții de new-media art, care oferă experiențe imersive multisenzoriale, realizate prin Projection Mapping, Realitate Virtuală, Realitate Augmentată și alte tehnologii disponibile. Instituțiile culturale au format echipe cu artiști și profesioniști din industria creativă, fiind selectate pentru a implementa proiecte inovative în cadrul programului „Muzeele Viitorului”, care susține transformarea experiențelor culturale în spectacole multimedia prin integrarea inovațiilor și a soluțiilor digitale. Animația va cuprinde detalii despre istoria vinăriei și a vinului, recunoscut pentru calitatea sa înaltă încă din anul 1878. Programul „Muzeele Viitorului” își propune creșterea vizibilității instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor, modernizarea spațiilor și monetizarea experiențelor vizitatorilor. „Acest articol este publicat în cadrul programului „Muzeele Viitorului”
Agenția Națională Arheologică a început astăzi, 21 martie, lucrările de cercetare a caldarâmului descoperit pe strada 31 August 1989. Când a început totulPe 17 martie, în timpul lucrărilor de reparație pe strada 31 August 1989 din centrul capitalei, lucrătorii au descoperit două insule cu pavaj vechi, caldarâm. În acea zi, primarul orașului Chișinău a luat decizia de a stopa lucrările pe porțiunea între strada Bănulescu-Bodoni și strada Pușkin: „Solicităm autorităților centrale să examineze rapid porțiunile vizate. Totodată, Victor Chironda a menționat că dacă caldarâmul va fi renovat și valorificat, acesta ar deveni o perlă a orașului Chișinău. Porțiunea de drum dintre strada Bănulescu-Bodoni și strada Pușkin, unde au loc acum lucrări arheologice, a fost pavată până în anii 1870.
Ne-am întrebat în ce măsură poveștile din folclorul nostru educă viziuni și valori adaptabile și funcționale conform idealurilor noastre culturale, sociale și economice. Ștefan Popov a precizat că cele mai multe povești din folclorul nostru intră în conflict cu așteptările sociale. Punguța cu doi bani„Punguța cu doi bani” este o poveste clasică scrisă de Ion Creangă în 1876. Punguta cu doi baniIleana Cosânzeana și Făt-Frumos din LacrimăConform tradiției folclorice, Ileana Cosânzeana este răpită de zmeu (balaur) și închisă într-un turn sau este dusă pe Tărâmul Celălalt. El se bate cu zmeul, îl învinge și o eliberează.
(foto) Operele artiștilor moldoveni de la Muzeul Național de Artă al Moldovei, care abordează tematica dragosteiCu ocazia sărbătorii tradiționale de Dragobete, echipa #diez a hotărât să îți facă o excursie virtuală prin galeria Muzeului Național de Artă al Moldovei pentru a afla în care dintre lucrările artiștilor moldoveni, și nu numai, sunt ascunse elemente ale dragostei. „Recruții” de Mihai Grecu„Recruții”/Mihai Grecu/Muzeul Național de Artă al MoldoveiLucrarea „Recruții” descrie tradiția de petrecere a unei băiat în armată. Este o dihotomie între negru și alb, bun și rău – acesta și fiind elementul central al picturii. De asemenea, observăm o tentă de câștig al acestui bine, Marte fiind într-o fel de stare debusolată în fața lui Venus. „Faun și nimf㔄Faun și nimfă”/autor anonim/Muzeul Național de Artă al Moldovei„Faun și nimfă” se încadrează atât în conceptul de dragoste romantică, cât și couniunea cu natura.
Sursa foto: zaharia.mdFOTO // „Zaharia Cușnir. Bucuria de a trăi”; Expoziție de fotografii care vin pentru prima dată în Republica MoldovaAdmiratorii de artă sunt invitați la Cartego Bookstore, pe strada Vlaicu Pârcălab 2, unde au fost expuse lucrările celebrului fotograf Zaharia Cușnir. Expoziția „Zaharia Cușnir. Spectrumul fotografiei lui Zaharia Cușnir sunt oamenii satului din secolului trecut, oamenii care-și trăiau micile bucurii ale vieții rurale cu sinceritate”, se spune în descrierea expoziției. În perioada expoziției puteți urmări și frecventa următoarele evenimente:Vernisajul expoziției (cu vorbitori și ghidare în fotografia artistică a lui Zaharia Cușnir)Zaharia Cușnirzaharia.mdzaharia.mdzaharia.mdzaharia.mdzaharia.mdzaharia.mdzaharia.mdzaharia.md
(foto) Lista monedelor jubiliare din Republica Moldova. O altă monedă, emisă în 2014, cu ocazia a 20 de ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, valorează 458 de lei și este din argint. Moneda de 100 de lei a fost emisă în 1 000 de exemplare și are gravată imaginea stilizată a unei cărţi şi a patru porumbei. Cea mai ieftină dintre acestea valorează 355 de lei, iar cea mai scumpă – 838 de lei. De asemenea, alte categorii de monede jubiliare sunt: „Cartea Roşie a Republicii Moldova”; „Seria Sărbătorile, Cultura, Tradiţiile Moldovei”; „Mănăstirile Moldovei”; „Conace boierești”; „Sport” și „Altele”.
Schimb de bune practici, acordarea de asistență în vederea reformării Inspecției Muncii și susținerea în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Despre asta au discutat ministru Muncii, Alexei Buzu, cu omologul său din România, Marius - Constantin Budăi. Oficialul român se află într-o vizită la Chişinău. Pe lângă întâlnirea de la minister, Marius - Constantin Budăi s-a mai întâlnit cu Igor Zubcu și Sergiu Sainciuc, președinte, cu vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova, dar și cu Mircea Buga, cu prim-vicepreședintele Partidului Social Democrat European, fost ministru al Muncii, Eremei Priseajniuc, vicepreședintele PSDE și Iurie Ciocan, președintele filialei Moldova a PSD România.
Total: 25