MOLDOVA.AI The most relevant news from Moldova.

☆ Președinta, de ziua Suveranității R. Moldova: „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează”
▼ + stars: | 2024-06-23 | by ( Marina Gorbatovschi | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +3 min

În mesajul său din această zi, președinta a ținut să precizeze cât de greu a fost drumul spre obținerea suveranității R. Moldova. „Pentru un viitor democratic și o viață pașnică”, Maia Sandu cheamă cetățenii să sprijine aderarea R. Moldova la UE. Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”. Pe data de 20 octombrie 2024, în R. Moldova se va desfășura un referendum republican constituțional.

Persons: Maia Sandu, Maia Sandu ., Moldovei Organizations: Sovietului, Uniunea Europeană, Sovietului Suprem, Declarația Locations: Moldova, Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, UE, Moldovei, RSS Moldova, Chişinău, Republicii Moldova

☆ Maia Sandu, la 34 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate: „Am învățat că democrația și libertatea trebuie apărate în fiecare zi”
▼ + stars: | 2024-06-23 | by ( Https | Www.Facebook.Com Unimedia.Info | Igor Dodon | ) unimedia.info time to read: 1 min

„La 23 iunie 1990, deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești au adoptat Declarația de Suveranitate - documentul care ne-a deschis calea spre independență, democrație și stat de drept. Am avut un drum plin de dificultăți, dar, peste 34 de ani, Republica Moldova rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării. Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează - dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Am învățat, în anii de independență, că democrația și libertatea nu sunt bunuri date. Aceste valori trebuie apărate, în fiecare zi, dacă vrem să ne construim o viață pașnică și prosperă, aici, la noi acasă, și să lăsăm moștenire copiilor o țară liberă, independentă și protejată”, a menționat Maia Sandu.

Persons: Poporul, Maia Sandu Organizations: Sovietului Suprem, Uniunea Europeană Locations: Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Republica Moldova, Moldovei

☆ Igor Dodon, de ziua suveranității: Pentru Moldova e crucial să nu permită nimănui să o subordoneze politic. Noi nu vrem să fim dușmani cu nimeni
▼ + stars: | 2024-06-23 | by ( Https | Www.Facebook.Com Unimedia.Info | Igor Dodon | ) unimedia.info time to read: +1 min

„Pentru Republica Moldova este crucial să nu cedeze din suveranitatea sa, să nu permită nimănui să o subordoneze politic și să-i indice cum să se dezvolte, în ce valori să creadă și cu cine să prietenească sau să se dușmănească. Astăzi vedem cum în contextul geopolitic fierbinte, unele state încearcă să-și impună dictatul asupra politicii moldovenești și vor să ne transforme pe noi, moldovenii, în pârghie pentru interesele lor strategice regionale. În aceste condiții, pierderea din suveranitate și independență poate avea ca rezultat implicarea Moldovei în conflicte armate, iar într-un final - pierderi teritoriale sau chiar pierderea statalității. Cu acest prilej, șefa statului, Maia Sandu, a venit cu un mesaj către cetățeni: „Republica Moldova rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării. Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează - dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană”.

Persons: Igor Dodon, Maia Sandu, Poporul Organizations: Sovietului Suprem, Uniunea Europeană Locations: Republica Moldova, Republicii Moldova, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Moldovei

☆ Maia Sandu, de Ziua Suveranităţii Republicii Moldova: „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării”
▼ + stars: | 2024-06-23 | by ( ) www.jurnal.md time to read: +1 min

Sursa foto: jurnal.mdMaia Sandu, de Ziua Suveranităţii Republicii Moldova: „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării”În ziua de 23 iunie 1990, deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești au adoptat Declarația de Suveranitate - documentul care ne-a deschis calea spre independență, democrație și stat de drept. Șefa statului a menționat în mesajul său că, de atunci și până acum, țara noastră a avut un drum plin de dificultăți. Cu toate acestea, peste 34 de ani, Republica Moldova rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării. „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează - dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Aceste valori trebuie apărate, în fiecare zi, dacă vrem să ne construim o viață pașnică și prosperă, aici, la noi acasă, și să lăsăm moștenire copiilor o țară liberă, independentă și protejată”, a punctat președinta.

Persons: Sandu Organizations: Sovietului Suprem, Uniunea Europeană Locations: Moldova, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Republica Moldova, Moldovei

Forul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem. „În această perioadă, forul legislativ a adoptat 12 986 de acte normative și s-a întrunit în 1 895 de ședințe. Potrivit datelor statistice, în cei 33 de ani de activitate, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale. În scuarul Parlamentului sunt expuse și mașinile de epocă cu care s-au deplasat foștii demnitari de stat. Sursa foto: parlament.mdForul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem.

Organizations: Parlamentul, Naționale, Sovietului Locations: Republicii Moldova, Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, RSSM, Republica Moldova

☆ Parlamentul marchează 33 de ani de activitate; În scuarul Parlamentului sunt expuse fotografii de arhivă
▼ + stars: | 2024-05-23 | by ( ) www.jurnal.md time to read: +1 min

Sursa foto: jurnal.mdParlamentul marchează 33 de ani de activitate; În scuarul Parlamentului sunt expuse fotografii de arhivăParlamentul marchează 33 de ani de activitate. Potrivit datelor statistice, în cei 33 de ani de activitate, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale. Inițiativele legislative au marcat dezvoltarea țării, au vizat un spectru larg de domenii de activitate și au influențat parcursul european al Republicii Moldova. La fel, sunt expuse și mașinile de epocă cu care s-au deplasat foștii demnitari de stat. Forul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem.

Organizations: Parlamentul, Naționale, Sovietului Locations: Republicii Moldova, Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, RSSM, Republica Moldova

☆ Post Scriptum: Moldovenii, uciși prin înfometare
▼ + stars: | 2024-04-21 | by ( ) www.jurnal.md time to read: +4 min

Sursa foto: wikipedia.orgPost Scriptum: Moldovenii, uciși prin înfometareLa 20 aprilie a fost comemorată Ziua Victimelor Foametei Organizate din anii 1946-1947. Totul a început imediat după ocuparea Basarabiei de către sovietici, în 1944, atunci când a fost impusă predarea obligatorie a tuturor produselor agricole recoltate de către băștinași. La 9 aprilie 1945, regimul sovietic a stabilit o cotă absurd de mare de produse agricole care urmau să fie colectate din Basarabia. Practic 5% din populația republicii a fost exterminată prin înfometare în acei doi ani. A fost, practic, prima operațiune prin care regimul sovietic a distrus orice formă de rezistență a populației locale împotriva ocupanților.

Persons: Totul, Oricine, Stalin, Putin Locations: Basarabia, Basarabiei, sovietic, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Găgăuzia, Siberia, Uniunea Sovietică, Ucraina, URSS, Republica Moldova

Pe 2 martie R. Moldova marchează Ziua Memoriei și Recunoștinței. În cadrul ceremoniei, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, a fost ținut un minut de reculegere la memorialul „Maica Îndurerată”. La eveniment au participat președinta R. Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, miniștrii Afacerilor Interne și ai Apărării, Adrian Efros și Anatolie Nosatîi, dar și Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Sursa foto: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii MoldovaSursa foto: ZdGSursa foto: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii MoldovaȘeful Poliției Naționale a venit și cu un mesaj video pe pagina de Facebook. La 21 iulie 1992 R. Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

Persons: Maia Sandu, Igor Grosu, Adrian, Anatolie Nosatîi, Viorel, Moldova, Ștefan cel Mare, ZdG, ., moldovean Mircea Snegur Organizations: Apărării, Naționale, Poliției Naționale, Facebook, Independență, Ministerului, ONU, Armatei Naționale Locations: Moldova, Nistru, Republicii Moldova, Chișinău, Bălți, Tighina, Comrat, Taraclia, Republica Moldovenească Nistreană, . Moldova, URSS, Dubăsari, Rusia, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, moldovean, Chișinăului, sovietice, Cocieri, Federația Rusă

În ședință plenară de joi, 26 octombrie, deputații din Parlamentul R. Moldova au votat în prima lectură legea privind transmiterea, cu titlu gratuit, a 80 de apartamente participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl. Potrivit inițiativei legislative, pentru a beneficia de o locuință, solicitantul trebuie să întrunească cumulativ un șir de cerințe:să fie cetățean al R. Moldova;să dețină legitimația de participant la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Beneficiarii de locuințe selectați vor constitui Asociația de proprietari din condominiu și vor prelua gestiunea blocului locativ în conformitate cu prevederile Legii nr. „Conform datelor statistice, la începutul anului 2023, din cei peste 3500 de participanți la lichidarea avariei de la Cernobîl, erau în viață 1733 de persoane, dintre care 1604 au diferite grade de dizabilitate”, se menționează în nota informativă a proiectului. La lichidarea consecințelor avariei, produse în noaptea zilei de 26 aprilie 1986, au participat peste 3 350 de locuitori ai fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești.

Persons: . Locations: Moldova, Cernobîl, Chișinău, Alba Iulia, . Moldova, C.A.E, devălmășie, Republica Moldova, Sovietice Socialiste Moldovenești

„Dragi chișinăuieni, locul lansării noastre de astăzi, nu este ales întâmplător. Să le reamintim celor care au uitat, când Lenin stătea în piața centrală, când țara și orașul erau conduse de comuniști, Chișinăul era prosper, un oraș modern, curat, verde, în plină dezvoltare”, a declarat Diana Caraman. „Astăzi, în acest loc simbolic pentru noi, în fața monumentului lui Lenin, lângă drapelul Republicii Moldova și cel al partidului nostru, jurăm că vom asigura realizarea programului nostru electoral, programul pe care voi ni l-ați transmis”, a mai spus candidata PCRM. La data de 19 septembrie, deputata Diana Caraman, candidata Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) la șefia capitalei, și-a depus actele pentru înscrierea în cursa electorală la Consiliul de Circumscripție Chișinău. „Împreună putem face orașul nostru mai bun”, a notat Caraman.

Persons: Lenin, Diana Caraman ., Diana Caraman, Caraman Organizations: Naționale, PCRM Locations: Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Chișinăului, Republicii, Republicii Moldova, Republica Moldova, Chișinău

☆ Regiunea transnistreană – un impediment în aderarea Moldovei la UE?
▼ + stars: | 2023-08-30 | by ( Onixmedia Srl | Petru Beșleaga | ) diez.md time to read: +15 min

Pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să progreseze mult pe domeniile reforma justiției, combaterea corupției, deoligarhizarea, reforma administrației publice etc. Regiunea transnistreană și-a declarat independența în 1990 și a devenit o entitate autonomă nerecunoscută la nivel internațional. Drumul Moldovei spre integrarea europeană este independent de ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană. El consideră că principala problemă care se va aborda la masa negocierilor va fi regiunea transnistreană. Primul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Republica Moldova în politica de extindere a UE va fi publicat în toamna anului 2023.

Persons: Mircea Snegur, Federației Ruse Boris Elțin, Oleg Serebrian, reintegrare, ., Josep Borrell, Leonard Orban, Moldovei Organizations: Uniunea Europeană, UE, Consiliul, Politice Europene, Uniunii Europene, European, ONU, Comisia Europeană, Economică, OCDE, Economiei, Agenția Proprietății, Finanțelor Locations: Republica Moldova, Moldovei, transnistreană, Europa, Ucrainei, Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, RASSM, Uniunii Sovietice, Republicii Moldovenești, Republicii Moldova, Federației Ruse, Rusia, transnistrene, Tiraspol, Chișinău, Chișinăului, Ucraina, Moldova, Ciprul, Mării Mediterane, Republica Turcă, Ciprului de Nord, Turcia, Cipru, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Slovenia, Copenhaga, UE, Ciprului, Dacian, Europei, Georgia, Abhazia, Osetia de Sud, Arțah, GUAM, Republica Azerbaidjan, Federația Rusă, Muntenegru, Serbia

☆ Programul manifestărilor cultural-artistice de Ziua Limbii Române, organizate de Primăria Chișinău
▼ + stars: | 2023-08-28 | by ( Onixmedia Srl | Ana Mărgineanu | ) diez.md time to read: +2 min

Joi, 31 august, marcăm Ziua Limbii Române. Cu această ocazie, Primăria Chișinău a anunțat despre organizarea unor manifestări cultural-artistice. Festivitatea dedicată Sărbătorii „Limba Noastră cea Română” va culmina cu un recital susținut de Cristofor Aldea Teodorovici Orchestra. În cadrul Adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Persons: Eugen Doga, Mihai Eminescu, Ștefan, Mare, Dumitru Cârciumaru, Mariana Bulicanu, Cristina Scarlat, Natalia Barbu, Cătălin, Tania Cerga, Cătălin Advahov, Nicolae Jelescu, Cristofor Aldea Teodorovici Orchestra Organizations: Limbii Române, Primăria, Națională, RSSM Locations: Primăria Chișinău, Română, Chișinău, Republicii Sovietice, Moldoveneștii, RSSM, Republicii, Republica Moldova

Astăzi, 27 august, R.Moldova sărbătorește 32 de ani de la adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică. Proclamarea independenţei R. Moldova, în 1991, a constituit urmarea unui proces complex. La 21 decembrie 1991, Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunităţii Statelor Independente, iar în anul 1992 Republica Moldova devine stat-membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Declaraţia de Independenţă a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi nominal, conform circumscripţiilor. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent.

Persons: Deşi Organizations: Partidului Comunist, Uniunii Republicilor Sovietice Locations: R.Moldova, Uniunea Sovietică, Moldova, Chişinău, Moscova, URSS, Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, componenţa URSS, Republica Moldova, Helsinki, Paris, Europa, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Moldova, România, Statelor Independente, Declaraţia

☆ Cum arăta un labirint basarabean în RSSM? Ilustratorul Maks Graur a făcut o nouă selecție din revistele de atunci
▼ + stars: | 2023-07-13 | by ( Onixmedia Srl | Ana-Maria Sîrcu | Licenţiată În Jurnalism Și Masteră În Producție Media. Studenta Facultății De Jurnalism Şi Ştiinţe Ale Comunicării De La Universitatea De Stat Din Moldova | ) diez.md time to read: +2 min

Ilustratorul Maks Graur a făcut o nouă selecție din revistele de atunciLa mijlocul acestei primăveri v-am făcut cunoștință cu o selecție de ilustrații din revistele Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) realizată de către art directorul și ilustrator moldovean Maks Graur. Ilustrațiile au fost sustrase din publicații precum Фемея Молдовей (Femeia Moldovei), Нистру (Nistru), Кипэруш (Chipăruș) și Оризонтул (Orizontul). ХМЕЛНИЦКИЙ (A. Hmelnițchii) Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Г. Саинчук (Glebus Sainciuc)Пэмынтул луй Юлие (Pământul lui Iulie) 1978Нистру (Nistru)/Lică Sainciuc Нистру (Nistru)/Lică SainciucFără nume 1974Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Думитру ТРИФАН (Dumitru TRIFAN)Науфражиул (Naufragiul) 1989Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/А. С‘а нэскут ун Фэт-Фрумос (S-a născut un Făt-Frumos) 1961Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/ В. Табурца (V. Taburța)Din revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)Fără nume/1966/necreditat Fără nume/1968/Е.

Persons: Graur, moldovean Maks Graur, Tânărul, Lică Sainciuc, Sergiu Munteanu, Lică, Dumitru TRIFAN, A, Guțu, Andrei Țurcanu, Фемея Молдовей, Зи де Сэрбэтоаре ( ) Фемея Молдовей ( )/А. ХМЕЛНИЦКИЙ, Фемея Молдовей ( )/Г. Саинчук ( )Пэмынтул луй Юлие ( ) Нистру, Фемея Молдовей ( )/А. Гуцу, Лабиринтул Басарабян ( ) Оризонтул, Андрей Цуркану ( ) Кипэруш, Фемея Молдовей ( )/ В. Табурец, Е. Симаков Locations: RSSM, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Nistru, Frumos, Republicii Sovietice Socialiste, Нистру, Кипэруш

☆ 33 de ani de la semnarea Declarației de Suveranitate – primul pilon important al democrației și eliberării noastre naționale
▼ + stars: | 2023-06-23 | by ( Onixmedia Srl | Maxim Pistrui | ) diez.md time to read: +2 min

Estonia declarându-și prima suveranitatea în noiembrie 1988, a fost urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989. Declaraţia de suveranitate a RSSM fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 şi a Rusiei din 12 iunie 1990. Declaraţia de Suveranitate a fost votată doar cu o singură abţinere. În data de 23 iunie 2011 a fost pusă în circulaţie seria de mărci poştale „20 de ani de la emiterea primelor mărci poştale ale Republicii Moldova”. Unul dintre deputații care au votat în 1990 pentru suveranitatea Republicii Moldova este și actualul deputat al Parlamentului Republicii Moldova Vasile Șoimaru.

Persons: Doina Aldea - Teodorovici Organizations: Georgiei, ONU Locations: Soviet, Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, RSSM, baltice, Estonia, Lituania, Letonia, Rusiei, Republicii Moldova, Moldova, Chişinău, Moldova Vasile Șoimaru

☆ (foto) De 1 iunie, vă prezentăm o serie de fotografii care reflectă activitățile copiilor din perioada RSSM
▼ + stars: | 2023-06-01 | by ( Onixmedia Srl | Cristina Plataș | ) diez.md time to read: 1 min

(foto) De 1 iunie, vă prezentăm o serie de fotografii care reflectă activitățile copiilor din perioada RSSMÎn contextul Zilei internaționale a copilului, Agenția Națională a Arhivelor a publicat o serie de fotografii care reflectă activitățile copiilor din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), anii 1950-1990. Notă: documentele fotografice realizate în perioada sovietică au un caracter propagandistic pronunțat și, prin urmare, trebuie abordate ca atare și coroborate cu alte surse, mai ales surse orale și amintiri ale contemporanilor.

Organizations: Agenția Națională a Arhivelor Locations: RSSM, Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești

☆ Sărbătoare! Parlamentul Republicii Moldova împlinește 32 de ani
▼ + stars: | 2023-05-23 | by ( Publika.Md - Aici Sunt Știrile | ) www.publika.md time to read: +1 min

Parlamentul Republicii Moldova împlinește, astăzi, 32 de ani. Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. Cu această ocazie, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că datoria parlamentarilor, încredințată atunci când au fost aleși, este de a îmbunătăți viața oamenilor. Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghiţa, a subliniat că, în toți cei 32 de ani, angajații Secretariatului Parlamentului au fost alături de deputați și de cetățeni, prin activitatea desfășurată. În toți anii de activitate până în prezent, Parlamentul a adoptat 13 576 de acte legislative și s-a întrunit în 1914 de ședințe plenare.

Parlamentul R. Moldova împlinește marți, 23 mai, 32 de ani. Potrivit Direcției de comunicare și relații publice a Legislativului, până în prezent Parlamentul a adoptat 13 576 de acte legislative și s-a întrunit în 1914 de ședințe plenare. Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. „Ei vor să trăiască acasă așa cum văd că se trăiește în țările europene”, a declarat șeful legislativului. La rândul său, secretara generală a Parlamentului, Tamara Gheorghița, a felicitat actualii și foștii angajați ai Legislativului și a urat „noi succese instituției parlamentare”.

Persons: Moldova, Igor Grosu, Tamara Gheorghița Organizations: Sovietului Locations: Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, RSSM, Republica Moldova, Republicii Moldova

☆ (foto) Vă prezentăm o selecție de ilustrații din revistele din timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM)
▼ + stars: | 2023-04-27 | by ( Onixmedia Srl | Ana-Maria Sîrcu | Licenţiată În Jurnalism Și Masteră În Producție Media. Studenta Facultății De Jurnalism Şi Ştiinţe Ale Comunicării De La Universitatea De Stat Din Moldovei. | ) diez.md time to read: +2 min

(foto) Vă prezentăm o selecție de ilustrații din revistele din timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM)Art directorul și ilustrator din Republica Moldova Maks Graur a făcut o selecție de ilustrații din revistele Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), așa precum Молдова (Moldova), Фемея Молдовей (Femeia Moldovei), Кипэруш (Chipăruș) și Оризонтул (Orizontul). Sursele de informare a tânărului au fost Arhiva Digitală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, artistul plastic Lică Sainciuc și donațiile de la Sergiu Munteanu. Примеле Бомбе (Primele Bombe) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Кынтат де поеций лумий (Cântat de poeții lumii) 1970Revista Молдова (Moldova)/Ал. Hmelnițchii)Кэлаторие прин Молдова де мыне (Călătorie prin Moldova de mâine) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Акасэ (Acasă) 1970Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan) Revista Молдова (Moldova)/Думитру ТРИФАН (Dumitru Trifan)Дестэйнуире (Destăinuire) 1986Revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/А. Гуцу (A. Guțu)Нотэ деспре тынэра лирикэ фемининэ (Notă despre tânăra lirică feminină) 1969Revista Фемея Молдовей (Femeia Moldovei)/Artist necunoscutФэрэ кувинте, дин пэкате (Fără cuvinte, din păcate) 1966Revista Кипэруш (Chipăruș)/В.

Persons: Фемея Молдовей, Примеле Бомба ( ) Молдова, Фемея Молдовей ( )/А. Гуцу, Кипэруш ()/В. Роланд, Кипэруш ()/А. Ликэ Саинчук, Де Locations: Молдова, Кипэруш

R. Moldova comemorează victimele catastrofei de la Centrala nucleară de la Cernobâl – cel mai mare accident nuclear din istorie. La lichidarea consecințelor avariei, produse în noaptea zilei de 26 aprilie 1986, au participat peste 3 350 de locuitori ai fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești. „În context, persoanele cu dizabilități cauzate de participarea la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Măsurile de siguranță sunt ignorate, iar uraniul din reactor se supraîncălzește și se topește prin bariera protectoare. În 2022, ZdG a discutat cu patru dintre participanții la lichidarea consecințelor catastrofei nucleare, care trăiesc, zi de zi, clipă de clipă, cu amintirile despre ceea ce le-a fost dat să suporte.

☆ Doritorii au acces la o arhivă digitală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Ce găsim acolo și care este scopul
▼ + stars: | 2023-04-10 | by ( Onixmedia Srl | Ana-Maria Sîrcu | Licenţiată În Jurnalism Și Masteră În Producția Media | ) diez.md time to read: +4 min

Doritorii au acces la o arhivă digitală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Inițial a fost creată o pagină de Facebook, însă ulterior Vitalie a decis să creeze și o platformă sub formă de blog unde cărțile urmau să fie arhivate. Potrivit lui Vitalie, scopul platformei este de a face accesibil, cât mai multor oameni, materiale audio, video, text și imagine din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Vitalie spune că există colecția „Moldavica” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, dar ea se oprește aproximativ în anii 40. Vitalie a studiat în Statele Unite, iar acolo a observat că foarte multe arhive sunt la dispoziția cetățenilor în format online.

☆ Mesajul președintei Maia Sandu, la 31 de ani de la începutul războiului de pe Nistru: „Vom continua să depunem eforturi pentru a păstra pacea în țară. Autoritățile fac totul pentru a nu admite tension
▼ + stars: | 2023-03-02 | by ( - Veronica | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Pe 2 martie 2023, R. Moldova marchează 31 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru. Autoritățile Republicii Moldova fac totul pentru a preveni și a nu admite tensionarea situației la Nistru. Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată „Republica Moldovenească Nistreană”, iar la 27 august 1991 Parlamentul R. Moldova a adoptat Declarația de Independență a R. Moldova, a cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut atunci guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc transnistrean cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc”. La 21 iulie 1992 R. Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

În acest an se împlinesc 31 de ani de la începutul acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității și independenței R. Moldova. Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată „Republica Moldovenească Nistreană”, iar la 27 august 1991 Parlamentul R. Moldova a adoptat Declarația de Independență a R. Moldova, a cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut atunci guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc transnistrean cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc”. Rebelii, ajutați de trupele sovietice și ruse (după 1991), și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată. La 21 iulie 1992 R. Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

☆ (vox) Am întrebat tinerii din Moldova cât de des ascultă radioul și ce posturi de radio preferă
▼ + stars: | 2023-02-16 | by ( Onixmedia Srl | Petru Beșleaga | ) diez.md time to read: +6 min

În contextul zilei Mondiale a Radioului, car este marcată în fiecare an pe 13 februarie, am întrebat tinerii și tinerele cât de des ascultă radioul și ce posturi de radio preferă. Printre posturile de radio preferate sunt: Kiss FM, Europa FM, Radio Studentus”. Cu un podcast, pot alege subiectul și conținutul pe care vreau să le ascult și pot să ascult când doresc eu. Printre posturile preferate sunt: Maestro FM, Hit FM, Rock FM și Retro FM”. Primul post de radio apărut în Republica Moldova este Radio Moldova.

☆ Amnezia și degradarea morală a comuniștilor nostalgici. Op-Ed de Victor Pelin
▼ + stars: | 2022-09-19 | by ( ) www.ipn.md time to read: +14 min

Este adevărat că la Tatarbunar a avut loc un eveniment tragic de rezonanță globală, care a fost provocat de agenți bolșevici. Iar odată cu asta, după cum știți, apare delirul, descompunerea completă a conștiinței și a personalității. Respectiv, potrivit lui Sorokin: „În masa oamenilor, foametea a sugrumat majoritatea reflexelor morale și legale și i-a transformat, în acest sens, în „nihiliști” legali și morali”. Întâmplător sau nu, mitingul a fost asociat aniversării a 98-a a răscoalei de la Tatarbunar. Lozinca principală a protestatarilor a fost – Nu stați la balcoane căci murim de foame!

Search resuls for: "Sovietice Socialiste Moldovenești"

25 mentions found