Noi 3 eram departe, acesta e și dezavantajul, noi toți am venit în oraș.
Era vorba de diagnoză, de 2 ori l-am salvat cu frații, dar a 3-a oară deja nu era posibil, era prea adânc.
Și eu eram conștient, și frații, dar ei cumva aveau speranța mai mare față de mine: mereu trebuie să te gândești „dar dacă”.
Mama a început a plânge tare și noi toți 3 am îmbrățișat-o, eram lângă ea și plângeam toți patru.
I-am spus să lase școala ceea, așa sunt profesorii ăștia se dedică muncii”, a mai mărturisit Anatol Melnic.
Persons:
Eu, Anatol, Sandu, Anatol Melnic, Ne, Melnic