Și Codul serviciilor media audiovizuale definește „discursul care incită la ură” și stabilește prin articolul 84, alin.
Conform standardelor internaționale și a legislației naționale acest lucru se poate realiza în câteva cazuri, printre care: pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică; pentru a apăra ordinea și a preveni criminalitatea și pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora.
Altfel spus, discursul de ură nu reprezintă libertate de exprimare, iar cei care îl utilizează nu se pot justifica făcând uz de acest drept.
În acest ciclu de monitorizare am urmărit rețelele sociale complementar surselor media și actorilor politici și am urmărit canale specifice în Telegram.
Sugerați că lipsa opiniilor alternative a transformat platformele media, inclusiv în mediul online, în surse de răspândire a discursului de ură și a propagandei de război.
Organizations:
Комсомольская Правда