MOLDOVA.AI The most relevant news from Moldova.

☆ Neplăceri în Paradis. Şeful CNA, nemulţumit de colaborarea cu procurorii (VIDEO)
▼ + stars: | 2023-05-12 | by ( Publika.Md - Aici Sunt Știrile | ) www.publika.md time to read: +2 min

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Iulian Rusu, s-a declarat nemulţumit de colaborarea pe care o au ofiţerii din instituţia sa cu procurorii. În discursul susţinut în Parlament, şeful CNA a menţionat că anterior relaţiile dintre instituţii erau bune şi că nu înţelege cum s-au deteriorat. Tot în faţa deputaţilor, Iulian Rusu a declarat deschis că se opune fuziunii Centrului Naţional Anticorupţie şi Procuraturii Anticorupţie, după modelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România. În acelaşi context, Iulian Rusu a amintit prevederile noului Cod Penal, potrivit cărora cazurile de corupţie mare revin Procuraturii Anticorupţie. Anterior, premierul Dorin Recean a fost cel care a propus fuzionarea Centrului Naţional Anticorupţie şi Procuraturii Anticorupţie.

☆ Șaisprezece oficiali ar fi admis pe 9 mai încălcări ale legislației privind simbolurile. Poliția a documentat 180 de cazuri în timpul evenimentelor de „Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi p
▼ + stars: | 2023-05-10 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +6 min

Potrivit IGP, au fost întocmite 15 procese verbale, înmânate 9 citații, iar 7 persoane au fost audiate. Purtarea panglicii negru-oranj, fără ca aceasta să fie parte a unei distincții sau medalii, a fost și în acest an interzisă. Și afișarea simbolurilor „Z”, „V” și a celorlalte care au fost recunoscute drept reprezentante pentru agresiunea militare a Federației Ruse în Ucraina este sancționată. CC susține că nu a „repus în drepturi” și nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, „astfel cum se propagă în spațiul public”. Totuși, menționează că pentru a sancționa o persoană „trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”.

Membri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și cei ai Partidului Politic „Șor” participă marți, 9 mai, la Marșul Victoriei și la Marșul „Regimentul Nemuritor”, care sunt organizate în centrul capitalei. Și afișarea simbolurilor „Z”, „V” și a celorlalte care au fost recunoscute drept reprezentante pentru agresiunea militare a Federației Ruse în Ucraina va fi sancționată. Panglica negru-oranj a apărut în Rusia imperială în secolul al XVIII-lea, odată cu Ordinul Sfântului Gheorghe. Dar culorile negru și portocaliu (sau negru și auriu) nu aveau nimic de-a face cu ordinul în sine – erau simboluri tradiționale ale Rusiei Imperiale. Prin urmare, panglica negru-oranj a fost folosită de reprezentanții Mișcării Albe, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – inclusiv de cei care au colaborat cu germanii.

☆ Afișarea panglicii negru-oranj este în continuare interzisă. Șeful IGP: „Este absurd ca cineva să interpreteze că se permite portul dar se interzice confecționarea”
▼ + stars: | 2023-05-04 | by ( Oxana Rosca | Oxana Roșca | ) www.zdg.md time to read: +6 min

Purtarea panglicii negru-oranj, fără ca aceasta să fie parte a unei distincții sau medialii, este în continuare interzisă. Și afișarea simbolurilor „Z”, „V” și a celorlalte care au fost recunoscute drept reprezentante pentru agresiunea militare a Federației Ruse în Ucraina va fi sancționată. Este absurd ca cineva să interpreteze că se permite portul dar se interzice confecționarea, păstrarea, comercializarea și așa mai departe. Se interzice păstrarea, confecționarea, utilizarea și comercializarea și portul acestor obiecte/panglici. CC susține că nu a „repus în drepturi” și nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, „astfel cum se propagă în spațiul public”.

Curtea Constituțională (CC) a R. Moldova a decis că panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe” poate fi purtată și confecționată pe teritoriul țării, cu condiția ca aceasta să nu fie utilizată pentru a justifica sau glorifica acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității. Hotărârea a fost pronunțată pe 11 aprilie și a fost luată în urma examinării sesizărilor unor deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind contracararea activității extremiste. Astfel, Curtea Constituțională a hotărăt: Se admit parțial sesizările depuse de domnii deputați Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, și sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Ion Pîntea. (…) Curtea a admis că unele din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Mai exact, a fost interzisă confecționarea, vânzarea, deținerea, în vederea răspândirii, și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni.

„Este vorba despre bunuri și active în valoare de 55,7 milioane de euro sau echivalentul a peste 1 miliard de lei. Printre bunurile sechestrate se numără un teren de aproximativ 3 hectare și alte active, care ar aparține unei companii afiliate cu unul dintre învinuiții în dosarul Frauda bancară”, se arată în comunicat. La 10 martie 2023, PA a trimis în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală disjunsă din cauza denumită generic Frauda bancară în privința lui Vladimir Andronachi. Luni, 6 martie, PA a anunțat că examinarea demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa lui Vladimir Plahotniuc, în dosarul denumit generic Frauda bancară, a fost amânată pentru începutul lunii aprilie. La fel, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte civilă, având în vedere acțiunea civilă înaintată în suma de 22 929 882 634, 52 de lei.

☆ O nouă ședință de judecată în dosarul lui Ilan Șor. Avocații deputatului fugar au înaintat mai multe cereri, inclusiv cea de anulare a anunțării în căutare internațională
▼ + stars: | 2023-03-10 | by ( Milena Onisim | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +3 min

În cadrul ședinței de judecată, avocații lui Șor au finalizat etapa de prezentare a probelor întru susținerea apelurilor clientului lor. În contextul dat precizăm că, prin decizia CSJ din 6 martie 2023, a fost respinsă cererea vizată de strămutare a cauzei”, menționează reprezentanții Procuraturii într-un comunicat. Următoarea ședință de judecată la Curtea de Apel Chişinău a fost fixată pentru 12 aprilie 2023, ora 10.00. Ulterior, pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că Ilan Șor a părăsit ilegal R. Moldova și a fost dat în căutare națională și internațională. În luna iunie 2022, ZdG a scris că s-au împlinit trei ani de când Ilan Șor, deputatul Partidului Politic „Șor”, cercetat în dosarul „frauda bancară”, a părăsit R. Moldova.

„(…) Reiterăm că, la examinarea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în virtutea dispozițiilor art. La soluționarea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, Colegiul Penal a ținut cont și de faptul, că anterior, a fost exercitat controlul de constituționalitate a dispozițiilor 3051 alin. Luni, 6 martie, PA a anunțat că examinarea demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa lui Vladimir Plahotniuc, în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, a fost amânată pentru începutul lunii aprilie. Pe 17 noiembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul PA prin care a fost solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Plahotniuc. În consecință, apărătorii lui Plahotniuc au contestat cu recurs încheierea instanței de fond, iar prima ședință în cadrul Curții de Apel Chișinău a avut loc la 28 decembrie 2022.

☆ Dosarul „Frauda bancară”: Examinarea de la Curtea de Apel Chișinău a demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa lui Vlad Plahotniuc, amânată până în aprilie
▼ + stars: | 2023-03-06 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +4 min

Procuratura Anticorupție (PA) informează luni, 6 martie, că examinarea demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa lui Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Frauda bancară” a fost amânată pentru începutul lunii aprilie. Pe 17 noiembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul PA prin care a fost solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Plahotniuc. În cadrul acestui episod, pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”. În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei. În luna martie 2020, Ambasada SUA la Chișinău a confirmat că Plahotniuc se află pe teritoriul SUA.

☆ Stăpânii petrolului extras în R. Moldova. Intermediari din lumea K1 au intrat în afacerea cu hidrocarburi
▼ + stars: | 2023-02-27 | by ( Victoria Borodin | ) www.zdg.md time to read: +23 min

La 13 decembrie 2021 însă, printr-o altă încheiere a Judecătoriei Chișinău, cererea lui Duca a fost scoasă de pe rol. Caruselul administratorilor insolvabilitățiiÎn iunie 2017 față de „Valiexchimp” SRL a fost intentată procedura de insolvabilitate. Foto: curentul.mdDupă demisia Nataliei Găina, administrator al insolvabilității „Valiexchimp” SRL a fost desemnat Veaceslav Timotin, fost procuror în Procuratura sect. SFS-ul nu a fost mulțumit de decizie și a contestat-o în instanță, invocând articolul 190 alin. În 2020 Procuratura Anticorupție (PA) a pornit urmărirea penală, fiind vizate firmele „Valiexchimp” SRL, „Bio Fertiland” SRL și „Sindbad” SRL.

☆ Una dintre prevederile care reglementează competența CSJ de a dispune reevaluarea candidaților la funcții în CSM și CSP, declarată neconstituțională
▼ + stars: | 2023-02-14 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +3 min

CC a admis excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Petru Balan, în interesele judecătoarei Angela Bostan, parte în dosarul nr. 3-6/2023 și în interesele judecătoarei Ecaterina Buzu, în dosarul nr. 3-7/2023; de avocații Rodion Tocan și Marian Bucătaru, în interesele judecătorului Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr. „CSJ urmează să reia de urgență examinarea contestațiilor depuse de judecătorii care nu au promovat evaluarea și să adopte o hotărâre în termen de 10 zile”, menționează CRJM. Comisia pre-vetting a finalizat evaluarea candidaților la CSM, din rândul judecătorilor, cu 5 decizii de promovare și 23 de decizii de nepromovare.

☆ Mai mulți candidaţi, care au picat pre-vettingul, vor putea fi reevaluați: CC a calificat neconstituțională o normă din legea adoptată de PAS
▼ + stars: | 2023-02-14 | by ( Https | Www.Facebook.Com Unimedia.Info | Ion Ceban | ) unimedia.info time to read: +5 min

3-1/2023, în interesele dlui judecător Sergiu Osoianu, parte în dosarul nr. 3-6/2023 și în interesele dnei judecătoare Ecaterina Buzu, în dosarul nr. 3-7/2023, de domnii avocați Rodion Tocan și Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr. 3-2/2023, de dl judecător Vladislav Holban, parte în dosarul nr. 3-4/2023, de dl avocat Nicolae Leșan, în interesele dlui judecător Vitalie Stratan, parte în dosarul nr.

☆ Suspendarea de drept a judecătorilor în cazul în care colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcție, declarată neconstituțională: „Sunt obligați să stagneze din punct de vedere profesional”
▼ + stars: | 2023-02-09 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul care prevede că judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de judecătorul Mihail Cojocaru, care a fost sancționat disciplinar cu „eliberarea din funcție”. Totuși, Curtea nu a exclus posibilitatea dispunerii suspendării din funcție a judecătorului de către colegiul disciplinar în situația în care colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție, „dacă această măsură este proporțională cu situația care a stat la baza ei”. În 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, conducerea Judecătoriei Bălți nu i-a admis solicitarea cu privire la recalcularea pensiei.

☆ Pot fi considerați „corupți” judecătorii candidați la funcții în CSM, care nu au promovat evaluarea pre-vetting? Membră a Comisiei: „Este doar un dubiu”
▼ + stars: | 2023-02-05 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Reprezentanții Comisiei pre-vetting susțin că percepția publică, potrivit căreia candidații la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care nu au promovat evaluarea sunt considerați corupți, este una „greșită”. De ce atât de mulți candidați la CSM din rândul judecătorilor nu au promovat evaluarea Comisiei pre-vettingÎn procesul de evaluare, membrii Comisiei susțin s-au axat pe „dubiile serioase” stabilite în privința candidaților judecători. Orice organ de tipul Comisiei Pre-Vetting funcționează anume așa”, a punctat Nadejda Hriptievschi. Din cei 23 de judecători de carieră, rămași în concursul de ocupare a funcției de membru în CSM, 5 candidați au promovat evaluarea, 14 nu au promovat și nu mai pot participa la concurs, iar 4 candidați își așteaptă deciziile. Potrivit Comisiei, cei trei judecători, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii, nu au promovat evaluarea.

Acesta a revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020, după ce timp de 11 ani a încercat să demonstreze că a fost demis ilegal. În iulie 2020, CSJ a emis o decizie definitivă prin care a anulat decizia CSM din 2009, prin care Sorbalo a fost demis. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată. O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Clevadî a fost obiect de examinare la CtEDO. În decembrie 2021, în adresa CSM a fost depusă o sesizare privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratei.

☆ Ministrul Justiției, despre activitatea Comisiei pre-vetting: „Soluții imediate și magice nu există”. CSJ va emite luni prima decizie în privința unui judecător care nu a promovat evaluarea integrităț
▼ + stars: | 2023-02-01 | by ( Oxana Rosca | Redacția Zdg | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Acesta a calificat deciziile adoptate recent de judecători drept „extrem de dubioase”, iar situația din sistemul justiției – „extrem de gravă”. În cazul a 7 judecători, Comisia de prevetting trebuie să se expună în scurt timp. Soluții imediate și magice nu există”, a afirmat ministrul Justiției, într-o postare pe rețelele de socializare”. Comisia pre-vetting a anunțat recent și deciziile în privința a trei candidați non-judecători, de pe lista înaintată de Parlament, la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al președintelui R. Moldova.

În consecință, anunță PA, apărătorii în interesele învinuitului Plahotniuc au contestat cu recurs încheierea instanței de fond, iar prima ședință în cadrul Curții de Apel Chișinău a avut loc la 28 decembrie 2022. În cadrul acestui episod, pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”. În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei. Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul pe care îl conducea, PDM, a cedat guvernarea unei coaliții formate din Blocul ACUM și PSRM, destrămată în noiembrie 2019. În luna martie 2020, Ambasada SUA la Chișinău a confirmat că Plahotniuc se află pe teritoriul SUA.

„Reamintim, că la 17 noiembrie 2022, Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana a admis demersul Procuraturii Anticorupție prin care a fost solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Plahotniuc. În consecință, apărătorii în interesele învinuitului Plahotniuc au contestat cu recurs încheierea instanței de fond, iar prima ședință în cadrul Curții de Apel Chișinău a avut loc la 28.12.2022. Drept urmare, au avut loc 3 ședințe de judecată, unde au fost înaintate de către partea apărării, noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, or cereri de amânare a ședințelor de judecată, procurorii pledând constant pentru respingerea cererilor respective”, se arată într-un comunicat emis de Procuratura Anticorupție. Astfel, în cazul în care Curtea de Apel Chișinău va menține hotărârea contestată, cauză penală urmează a fi expediată în judecată pentru examinare în fond.

Reprezentanții Ministerului Justiției anunță că a fost elaborat proiectul de lege privind modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, după promovarea proiectului, CSJ va avea competențe mai restrânse și nu va acționa ca o a doua instanță de apel, cum este în prezent. Potrivit Ministerului Justiției, proiectul prevede și efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului. De asemenea, CSJ va fi autoritatea principală responsabilă de asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul judecătoresc.

☆ Comisia de la Veneția s-a expus pe seama scoaterii în afara legii a Partidului Șor. Ce rigori trebuie respectate
▼ + stars: | 2022-12-20 | by ( Onixmedia Srl | Maxim Pistrui | ) diez.md time to read: +2 min

Comisia de la Veneția a făcut publică decizia privind constituționalitatea Partidului Șor și posibila scoatere a acestuia în afara legii. Comisia a declarat că decizia finală aparține Curții Constituționale, aceasta „fiind mai bine poziționată să evalueze dacă există o „necesitate socială puternică” de a declara partidul neconstituțional”. Comisia de la Veneția a declarat că statul nu este împiedicat a scoate în afara legii un partid politic atât timp cât sunt respectate toate procedurile și cerințele legale. Aceasta a adăugat că decizia finală asupra constituționalității partidului Șor aparține Curții Constituționale. Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru orice ajutor suplimentar în această problemă.”, a transmis Comisia de la Veneția.

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textelor „venituri ilicite” și „care știe sau trebuie să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. „Autorul excepției susține că textele „venituri ilicite” și „care știe sau trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. Ion Bulhac a fost numit judecător-raportor pe caz, iar prima ședință în acest dosar a avut loc pe 13 septembrie 2021 la CA Chișinău. Ulterior, pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că Ilan Șor a părăsit ilegal R. Moldova și a fost dat în căutare națională și internațională. Recent, jurnaliștii de la „CU SENS” au identificat vila de lux din Israel în care deputatul Ilan Șor a trăit în ultimii trei ani.

„La 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională a decis declararea inadmisibilă a sesizării privind excepția de neconstituționalitate a textelor „venituri ilicite” și „care știe sau trebuie să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. b) din Codul penal (subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor)”, informează Procuratura Anticorupție.

☆ Avocații deputatului fugar Ilan Șor, amendați de magistrații Curții de Apel Chișinău pentru „tergiversarea intenționată a ședințelor de judecată”. A fost desemnat un avocat din oficiu
▼ + stars: | 2022-12-16 | by ( Milena Onisim | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Acuzatorul a solicitat și citarea în ședință a avocatului desemnat din oficiu. În aceeași ședință, instanța a admis cererea avocaților privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională. Detalii aiciPublicitatePublicitateDosarul Șor a fost repartizat spre examinare magistraților Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac. Ulterior, pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că Ilan Șor a părăsit ilegal R. Moldova și a fost dat în căutare națională și internațională. Anterior, jurnaliștii de la „CU SENS” au identificat vila de lux din Israel în care deputatul Ilan Șor a trăit în ultimii trei ani.

☆ Infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova. CC declară inadmisibile mai multe sesizări. Reacția ministrului Justiției
▼ + stars: | 2022-11-25 | by ( Milena Onisim | Mii De Articole | ) www.zdg.md time to read: +5 min

Curtea Constituțională (CC) a declarat vineri, 25 noiembrie, inadmisibile mai multe sesizări cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 330 (2) din Codul penal, care stabilește răspunderea penală pentru îmbogățire ilicită. Astfel, infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova. Pe 24 octombrie 2022, cele două organizații au adoptat o opinie pentru CC privind infracțiunea de îmbogățire ilicită. CC a constatat că, pe 6 iulie 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. „Infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova.

☆ Răspunderea penală pentru „îmbogățire ilicită” rămâne în vigoare: Curtea Constituțională a declarat inadmisibile sesizările ce vizează acest articol din Codul Penal
▼ + stars: | 2022-11-25 | by ( Https | Www.Facebook.Com Unimedia.Info | Igor Dodon | ) unimedia.info time to read: +6 min

„Curtea a pronunțat o decizie de inadmisibilitate referitoare la câteva sesizări care aveau ca obiect articolul 3302 din Codul penal. La 24 octombrie 2022, cele două organizații au adoptat o opinie amicus curiae pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind infracțiunea de îmbogățire ilicită. În analiza sa, Curtea a constatat că, la 6 iulie 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. Curtea a notat că sensul și modul de aplicare a instituției îmbogățirii ilicite a fost explicat în actele Organizației Națiunilor Unite care însoțesc Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. În consecință, Curtea a declarat inadmisibile sesizările nr.

Persons: Domnica Manole Organizations: OSCE, Parlamentul, Organizației Națiunilor Unite, Convenția, Curtea, Curtea Constituțională Locations: Veneția, Republicii Moldova, 55g

Search resuls for: "neconstituționalitate"

25 mentions found